Se spune cÄ atunci cĂŽnd ajungi sÄ te compari cu alČii, ĂŽnseamnÄ cÄ nu eČti suficient de sigur pe tine, cÄ nu ai ĂŽncredere cÄ eČti capabil sÄ faci o mulČime de lucruri, de la a-Či ĂŽmplini un vis personal pânÄ la a-i face pe alČii fericiČi (uneori, primul ĂŽnsemnând al doilea). Ce se ĂŽntamplÄ, ĂŽnsÄ, atunci cand ajungi sÄ-Či compari Čara cu altele, mereu?
DacÄ ne uitÄm numai la câČi români au decis sÄ plece din Čara lor, realizÄm cÄ ĂŽn mintea lor a avut loc, probabil, anterior, o comparaČie ĂŽntre statul ĂŽn care le-a fost dat sÄ se nascÄ Či sÄ trÄiascÄ Či alte ČÄri ĂŽn care viaČa pare sÄ fie mai bunÄ din toate punctele de vedere.
Acest proces de punere ĂŽn balanČÄ a calitÄČilor Či slÄbiciunilor ČÄrii ĂŽn care m-am nÄscut nu m-a ocolit nici pe mine. Sunt convinsÄ cÄ nu am fost nici prima Či nu voi fi nici ultima care face asta. Ăn 2017, dupÄ doar trei ani de predat ĂŽn ĂŽnvÄČÄmantul preuniversitar de stat, am decis cÄ locul meu nu mai este aici. Nu a fost o revelaČie, aČa cum ĂŽncep multe poveČti de succes ale unor români plecaČi sÄ-Či construiascÄ un viitor mai bun. Nu. A fost o acumulare gradualÄ de frustrÄri dar Či de vise pe care Čtiam cÄ nu le pot ĂŽmplini sub nicio formÄ aici. Cel puČin, nu ĂŽn modul ĂŽn care Čara mea este construitÄ acum. Ceea ce mÄ face poate ciudatÄ este cÄ nu am avut mÄcar o clipÄ ĂŽn minte plecatul ca mijloc de ĂŽmbogÄČire, deČi Čara pe care pusesem ochii de ceva timp poate oferi aceastÄ ČansÄ. Eu plecam cu visul unui profesor care simte cÄ nu este lÄsat de sistem sÄ exploreze toate modurile ĂŽn care un om poate forma frumos minČi Či caractere. Plecam sÄ acumulez informaČii preČioase Či experienČÄ serioasÄ ca sÄ pot sÄ mÄ ĂŽntorc sÄ Či FAC CEVA CONCRET.
De la decizia luatÄ ĂŽn sufletul meu de a pÄrÄsi Čara Či pânÄ la a gÄsi locul ideal pentru perfecČionare nu a fost decat un pas. FÄcut neintenČionat, dealtfel. DacÄ ai avut vreodatÄ un sentiment de dejĂĄ-vu, vei Čti ce spun. De mic copil aveam o senzaČie stranie cand vedeam conifere. Ănchideam ochii Či vedeam lacuri mari, limpezi langÄ pÄduri de conifere. “Corect, vii din Čara Dornelor”, vei spune. Doar cÄ la Dorna nu sunt lacuri… OdatÄ, ĂŽn timp ce urmÄream un documentar despre Činuturile nordice, am avut cel mai ciudat sentiment, de parcÄ mÄ ĂŽntorceam ĂŽntr-un loc unde nu mai fusesem de mult. O fi fost real ce simČeam sau nu, dar mÄ ĂŽndrÄgostisem Či de muzica lor. Či uite aČa, peste ani Či ani de zile, profesor fiind, cercetĂŽnd de zor pe cont propriu ce sisteme educaČionale au alte ČÄri, care e cel mai de succes dintre ele Či de ce, ce se poate adapta la noi fÄrÄ sÄ dÄm copy-paste, dau de aceeaČi ČarÄ de care uitasem de ceva timp: FINLANDA. Apoi, ca un fÄcut, la cateva luni dupÄ ce am ĂŽnceput sÄ adaptez cu succes la clasÄ anumite aspecte din predarea finlandezÄ, dau peste un festival educaČional cu experČi finlandezi ĂŽn domeniu, organizat Či susČinut la PloieČti. FIEdu s-a dovedit a fi cireaČa de pe tort, ceea ce Čtiam cÄ ĂŽmi trebuia pentru a ĂŽnČelege de ce simt cÄ EducaČiei noastre ĂŽi lipseČte ceva la care cred cÄ Finlanda are rÄspuns. Festivalul s-a desfÄČurat sub sloganul #friendlyrevolution, o idee dezvoltatÄ de Jukka Kangaslahti (profesor universitar, consilier pe probleme de educaČie ĂŽn Parlamentul European Či promotor al educaČiei finlandeze ĂŽn forma ĂŽn care este cunoscutÄ acum), dezvoltatÄ Či explicatÄ de cÄtre Alexandra Anton (organizatoarea festivalului, fost masterand al UniversitÄČii Turku). Sincer, mi-a plÄcut ideea unei revoluČii prietenoase ĂŽn educaČie, ĂŽn care cu diplomaČie, ĂŽncet dar sigur, om cu om pot pune umÄrul la o schimbare de mentalitate. MÄrturisesc, totuČi, cÄ ĂŽn sinea mea credeam cÄ ĂŽn România acest concept se va dovedi imposibil de pus ĂŽn practicÄ. La experienČele triste Či nedrepte avute pĂŽnÄ atunci, simČeam cÄ nu mai e loc pentru rÄbdare, cÄ lucrurile trebuie spuse pe nume, cÄ trebuie sÄ fim vocali, fermi Či duri ĂŽn lupta noastrÄ de a ne auto-(re)-educa.
Cert e cÄ ĂŽn urma ĂŽntalnirii celor doi, m-am decis sÄ aplic Či eu la Masterul pe EducaČie din Finlanda. Spre surprinderea mea, am fost acceptatÄ printre cei 10 studenČi internaČionali Či de aici, istoria s-a scris, cumva, singurÄ.
Mi-ar lua zeci de pagini sÄ scriu tot ce m-a ĂŽnvÄČat Čara asta, deČi nu e nici pe departe perfectÄ. Dar pot enumera cel putin cateva calitÄČi pe care finlandezii le posedÄ Či de la care avem clar de ĂŽnvÄČat:
Sunt corecČi Či bine intenČionaČi. Ăn primul rând, am ĂŽnvÄČat cÄ pentru a avea pretenČia cÄ poČi educa alČi oameni, trebuie tu ĂŽnsuČi/ĂŽnsÄČi sÄ ai o bazÄ solidÄ din punct de vedere educaČional. Ăn Finlanda, doar 10 procente din cei care terminÄ Masteratul ĂŽn EducaČie (fÄrÄ de care nu ar putea preda) ajung cu adevÄrat sÄ facÄ asta. Ăn plus, toate studiile efectuate pe cadre didactice aratÄ negru pe alb importanČa motivaČiei ĂŽn alegerea profesiei de dascÄl: cei care ĂŽČi aleg aceastÄ meserie sunt motivaČi aproape ĂŽn exclusivitate intrinsec (adicÄ sunt mânaČi de dorinČa de a pune umÄrul la formarea cat mai corectÄ Či frumoasÄ posibil a unor minČi Či caractere, nu de salariu, siguranČa oferitÄ de un astfel de job, etc). Profesorii finlandezi nu fac parte din cea mai bine plÄtitÄ categorie de angajaČi ai ČÄrii, dar cu siguranČÄ nu se aflÄ nici ĂŽn coada listei. Salariul unui ĂŽncepÄtor porneČte de la 2000 Či ceva de euro. Demn de menČionat este cÄ ei nu oferÄ meditaČii Či dacÄ ar face-o, ar fi obligaČi sÄ-Či declare venitul suplimentar, altfel ar fi bai. Vei fi tentat sÄ spui cÄ la asemenea salarii, nu e de mirare cÄ nu mai fac Či altceva pentru bani. Nimic mai greČit: ĂŽntâmplÄtor sau nu, Finlanda este Či cea mai scumpÄ ČarÄ din Uniunea EuropeanÄ. O simplÄ ecografie la o clinicÄ privatÄ porneČte de la 150 euro. Nu mai amintesc preČul mâncarii, hainelor sau al unei cine simple la un restaurant de nivel mediu. Deci nu e ca Či cum ĂŽČi permit doar sÄ cheltuie. Finlandezii mai Čin Či foarte mult la timpul lor liber, pe care preferÄ sÄ-l petreacÄ ĂŽn familie, la cÄsuČa de vacanČÄ de pe malul vreunui lac sau mâncând la un restaurant liniČtit, plimbându-se cu bicicleta. N-o sÄ-i vezi niciodatÄ sacrificându-Či timpul liber pentru a avea mai mulČi bani, ca sÄ-Či cumpere haine, maČini scumpe Či bijuterii. Či n-o sÄ ĂŽi vezi niciodatÄ traversând strada pe roČu, chiar dacÄ au timp sÄ treacÄ. Či aici ajung la punctul 2.
Sunt practici Či uČor demodaČi, deČi iubesc modernismul. SunÄ ciudat, nu? O sÄ te mire cĂŽnd vei vedea pe stradÄ tineri adulČi ĂŽmbrÄcaČi foarte practic, deloc la modÄ, mergĂŽnd la servici cu bicicleta ĂŽn loc de maČinÄ. O sÄ te mai mire sÄ vezi studente sau profesoare universitare croČetĂŽnd Čosete sau mileuri ĂŽn timp ce asistÄ ĂŽn sala de curs la vreo prezentare a unui coleg, dupÄ care ĂŽČi vorbesc despre ultimile apariČii ĂŽn materie de soft-uri de statisticÄ. Pe de altÄ parte, o sÄ-i vezi cum gÄtesc cele mai fancy mĂŽncÄruri, dar o sÄ le ĂŽmbine cu cele tradiČionale cĂŽnd o sÄ te invite la cinÄ pe malul lacului Či o sÄ cĂŽnte mereu muzicÄ finlandezÄ veche. AceastÄ combinaČie curajoasÄ de modernism cu tradiČie ĂŽi face sÄ fie autentici, un atribut de care aČ vrea sÄ mÄ pot bucura Či ĂŽn Čara mea, fÄrÄ sÄ-mi fie teamÄ aČa cum ĂŽncÄ ĂŽmi este.
Sunt distanČi, dar mÄrinimoČi. Či extrem de modeČti. Din nou, pare straniu, Čtiu. N-o sÄ-i vezi pe finlandezi pupĂŽndu-se Či ĂŽmbrÄČiČĂŽndu-se aČa cum o facem noi latinii. Ba chiar ĂŽČi vor pÄrea cam reci, retraČi, necomunicativi la ĂŽnceput. OdatÄ ce ĂŽncepi sÄ-i cunoČti mai bine, dar Či ei -pe tine, realizezi cÄ rÄceala lor nu e altceva decĂŽt un scut. PreferÄ sÄ nu investeascÄ timp Či sentimente ĂŽn ceva ce ĂŽi poate rÄni. Magia prieteniei cu un finlandez constÄ ĂŽn a fi constant uimit de mÄrinimia lor, de capacitatea lor de a empatiza cu oricine. Exemplu real: ajunsÄ de trei sÄptÄmĂŽni ĂŽn Finlanda, iau legÄtura cu o profesoarÄ cunoscutÄ cu un an ĂŽnainte, cĂŽnd vizitasem pentru prima datÄ Čara, dupÄ ce mÄ hotÄrĂŽsem sÄ mÄ ĂŽnscriu la Master. Eu vroiam sÄ ne ĂŽntĂŽlnim la o cafea, ea mÄ ĂŽntreba dacÄ am tot ce-mi trebuie ĂŽn camera mea din campus. Am rÄspuns cÄ da, dar am ĂŽntrebat-o unde se gÄsesc umeraČe de haine mai ieftine, cÄci nu am reuČit sÄ ajung undeva sÄ-mi cumpÄr. M-a ĂŽntrebat unde stau ĂŽn campus, cÄ o sÄ mÄ ia ĂŽntr-o zi sÄ mergem la cumpÄrÄturi. La o zi dupÄ discuČia aceasta, ajungĂŽnd de la cursuri, gÄsesc la uČa camerei mele o sacoČÄ cu un bileČel (neatinsÄ de nimeni, apropo), ĂŽn care se aflau douÄzeci de umeraČe, douÄ borcane cu gem de casÄ, alte alimente, etc. SunĂŽnd-o sÄ-i mulČumesc, i-am spus cÄ mÄ simt prost cÄci nu Čtiu cum mÄ pot revanČa. RÄspunsul ei a fost cÄ toČi am fost studenČi la un moment dat, cÄ Čtie cum e Či cÄ aČa fÄcea Či pentru propria ei sorÄ, deci sÄ nu o iau ca milÄ. Ne-am ĂŽntĂŽlnit Či la cafea, dar nu despre asta este vorba. Či aceasta nu a fost singura datÄ cĂŽnd oameni minunaČi mi-au ĂŽntins o mĂŽnÄ de ajutor sau m-au fÄcut sÄ mÄ simt ca acasÄ. SÄ mai spun cÄ ditai profesorii universitari merg la clasa economic, nu pentru cÄ ar fi zgĂŽrciČi, ci pentru cÄ nu-Či mÄsoarÄ succesul Či valoarea ĂŽn lucruri trecÄtoare/materiale?
Sunt consecvenČi, rÄbdÄtori Či obedienČi. Cand l-am cunoscut pe Jukka Kangaslahti la FIEdu, am aflat de la dumnealui Či evoluČia educaČiei finlandeze ĂŽn ultima sutÄ de ani. Sistemul de ĂŽnvÄČÄmĂŽnt se afla ĂŽntr-un haos total ĂŽn anii ’50-‘ 60. Faptele de corupČie erau la ordinea zilei, iar birocraČia puternicÄ din sistem ĂŽmpovÄra bieČii dascÄli, care Či-aČa nu cĂŽČtigau suficient pentru a se ĂŽntreČine. EducaČiei finlandeze i-a luat zeci de ani de reforme ca sÄ ajungÄ unde este astÄzi. Poate unul din ingredientele reČetei sale de succes este faptul cÄ fiecare Guvern care a venit la conducere nu a subminat cu nimic ceea ce a fÄcut conducerea anterioarÄ, nu a renunČat la ceea ce s-a dovedit a funcČiona, ci doar a adus ĂŽmbunÄtÄČiri acolo unde a fost nevoie. Finlanda are Či o istorie destul de sumbrÄ, cu sute de ani sub dominaČie suedezÄ Či rusÄ. NiciodatÄ finlandezii nu au fost un popor de cuceritori. Au fost cuceriČi, au rÄbdat ĂŽn tÄcere, luptĂŽnd subtil, ĂŽnsÄ, pentru pÄstrarea limbii Či tradiČiilor strÄmoČeČti. Či-au dus cu demnitate durerea, ĂŽntr-un soi de quiet revolution, dar cĂŽnd a venit momentul sÄ-Či apere teritoriul Či viaČa, au fÄcut-o cu o ĂŽndĂŽrjire demnÄ de cÄrČile lui Tolkien. De acolo Či principiul mai puČin cunoscut strÄinilor, dar atĂŽt de firesc pentru ei, dupÄ care-Či ghideazÄ viaČa: SISU (acea capacitate de a face faČÄ cu demnitate adversitÄČilor Či de a nu renunČa chiar cĂŽnd ĂŽČi e mai greu).
…
Či-acum te ĂŽntreb pe tine, drag cititor, dacÄ Či se pare cÄ dupÄ o asemenea experienČÄ, odatÄ revenit acasÄ, ai mai putea vedea lucrurile la fel. Eu una, cel puČin, nu mai pot. Revenind pentru o problemÄ de documentaČie a concediului de maternitate, nÄscĂŽnd prematur aici, deČi eram programatÄ sÄ nasc ĂŽn Finlanda, dar nemaireuČind sÄ plec – toate acestea m-au fÄcut sÄ vÄd Či mai acut diferenČa ĂŽntre Romania Či Finlanda. Din nou, mi-ar lua Či mai mult sÄ scriu despre toate acele experienČe neplÄcute trÄite numai de cĂŽnd m-am reĂŽntors, fÄrÄ sÄ le mai pun pe cele dinainte… ToatÄ fiinČa mea dorea sÄ urle Či ĂŽnainte de experienČa Finlanda, darÄmite dupÄ!!! Mi-am promis cÄ voi fi autenticÄ. Mi-am jurat cÄ voi spune ce mÄ doare, oricui face lucruri care nu sunt demne de un om cu omenie Či bun-simČ. Či eram aČa, ca un curcan ĂŽnfoiat, ca o bombÄ gata sÄ explodeze, cĂŽnd …a venit CORONA peste noi toČi. IzolatÄ ĂŽn casÄ, am petrecut mai mult timp pe social media decĂŽt am fÄcut-o vreodatÄ. Či mi-a fost dat sÄ asist la rÄzboiul Ästa de ideologii Či pÄreri care mai de care mai sofisticate Či mai complexe: fie totul e o conspiraČie menitÄ sÄ ne ucidÄ ĂŽn masÄ, fie se merge la cealaltÄ extremÄ – unde eČti jignit dacÄ uiČi sÄ porČi masca pĂŽnÄ jos la gunoi. Či din toatÄ revoluČia asta gÄlÄgioasÄ nu reiese decĂŽt ce separaČi suntem; cĂŽt de diferiČi unul de altul ca mentalitate Či totuČi cĂŽt de similari ĂŽn anumite practici Či idei, ĂŽn special cele care Čin de libertate, empatie (mai bine zis lipsa ei), superficialitate.
E ca Či cum aceastÄ pandemie nu a fÄcut altceva decĂŽt sÄ scoatÄ tot ce-i mai rÄu din natura umanÄ. Toate acele caracteristici umane negative pe care le-ai mai vÄzut Či trÄit Či de care te-ai tot lovit de-a lungul anilor, numai cÄ de data asta la puterea 1000. Ăn doar patru luni, populaČia propriei noastre ČÄriČoare a cunoscut o degradare psiho-emoČionalÄ fÄrÄ precedent, venind doar sÄ sublinieze Či mai tare cĂŽt de mult ne lipseČte tocmai ceea ce-ar trebui sÄ defineascÄ specia umanÄ: omenia. Din pÄcate, ĂŽn orice clipÄ Či ĂŽn absolut orice instituČie sau grupare, de la ČcoalÄ la piaČÄ, de pe casa scÄrii Či pĂŽnÄ la Minister, oamenii cu care ajungi sÄ interacČionezi sunt din ce ĂŽn ce mai meschini, mai supÄraČi pe viaČÄ, mai rÄzbunÄtori. De la secretara care-Či urlÄ ĂŽn telefon Či curierul care nu vrea sÄ mai facÄ doi paČi pĂŽnÄ la uČa ta decĂŽt dacÄ-i laČi ciubuc baban pĂŽnÄ la tanti de la ghiČeu cu care acum rezolvi o problemÄ prin telefon (ca sÄ nu vÄ daČi reciproc Covid) Či care te zoreČte, pentru cÄ ea n-are chef de problemele tale – toatÄ lumea sare ca arsÄ cĂŽnd e vorba sÄ-Či facÄ treaba pentru care este plÄtit. Nu mai vorbim de a face ceva ĂŽn plus, din omenie, bun simČ Či ĂŽnČelegere realÄ faČÄ de o problemÄ Či mai realÄ. Fiecare e ĂŽn pÄtrÄČica sa, dar refuzÄ sÄ facÄ mÄcar cĂŽt presupune suprafaČa ei. Ăn schimb, toatÄ lumea are studii de specialitate, toČi lucreazÄ ĂŽn cercetare Či ĂŽČi dau cu pÄrerea ĂŽn absolut orice domeniu. Či Čtii care e senzaČia lÄsatÄ de toate aceste atitudini atĂŽt de binecunoscute? CÄ nu contezi. Pentru absolut nimeni. CÄ eČti un bun ĂŽnlocuibil, o masÄ de oase Či muČchi care ĂŽntĂŽmplÄtor se Či miČcÄ. Či ajungi sÄ nu mai Čtii ce rol ai pe Terra sau dacÄ nu cumva pur Či simplu faci umbrÄ degeaba. Apoi, dacÄ eČti Či mai sensibil, trebuie sÄ lucrezi enorm de mult cu tine ĂŽnsuČi, ca sÄ poČi face faČÄ acestei realitÄČi.
Či mai Čtii care e senzaČia Či mai pregnantÄ? CÄ principala bubÄ a mentalitÄČii noastre problematice nu este altceva decĂŽt lipsa cronicÄ de EducaČie. Ăn momentul ĂŽn care vezi cÄ un medic tĂŽnÄr – care dÄ un simplu sfat ĂŽn mediul online legat de purtarea mÄČtii – este luat peste picior, jignit Či acuzat, deja Čtii cÄ nu mai Čine doar de cercul vicios pe care ne-am obiČnuit sÄ dÄm vina. Nu mai e doar dezamÄgirea ne-a creat Či mai multÄ dezamÄgire Či frustrarea – Či mai multÄ frustrare. E deja caz clar de educaČie-lipsÄ. E adevÄrat cÄ istoria noastrÄ ca naČie e ĂŽn mare parte tristÄ, presÄratÄ doar ici-colo cu vreun moment fericit (niČte victorii ĂŽntr-o bÄtÄlie, o Unire…). Dar e asta o scuzÄ pentru a te delÄsa atĂŽt de tare Či a te afunda ĂŽn mocirlÄ? N-ar trebui sÄ fie. Ăn momentul ĂŽn care vom ĂŽnČelege cÄ suntem ĂŽmpreunÄ ĂŽn chestia asta numitÄ viaČÄ Či cÄ orice acČiune de-a mea influenČeazÄ direct sau indirect calitatea vieČii tale Či invers, atunci avem o ČansÄ. CĂŽnd vom pricepe cÄ ĂŽn momentul ĂŽn care ai adus pe lume un copil te faci direct responsabil nu doar de viaČa sa ci Či de soarta unei societÄČi, atunci lumea va deveni puČin mai bunÄ. CĂŽnd vom ĂŽnČelege cÄ principiile pe care i le insuflÄm unui copil acum stau la baza viitorului unei ČÄri Či cÄ asta ar trebui sÄ ne responsabilizeze pĂŽnÄ-n mÄduva oaselor, România va fi pe drumul cel bun. CĂŽnd vom Či pricepe cÄ EducaČia este cel mai important factor ĂŽn crearea unei societÄČi stabile, greu sau imposibil de manipulat Či deci -puternice – Romania deja va fi salvatÄ. Či poate cÄ rÄspunsul stÄ ĂŽn primele paragrafe din aceastÄ postare. Poate cÄ mai multÄ modestie, mai puČin apetit pentru lux Či material – mai puČinÄ superficialitate, mai multÄ corectitudine Či mult mai multÄ empatie sunt un ĂŽnceput bun.
Paradoxal sau nu, abia acum, scriind aceste rĂŽnduri, ĂŽncep sÄ ĂŽnČeleg cuvintele lui Jukka, cetÄČeanul finlandez cunoscut la PloieČti care mi-a devenit Či profesor de Leadership Či Management ĂŽn EducaČie. Nu poČi sÄ produci o schimbare de mentalitate vociferĂŽnd, strigĂŽnd, urlĂŽnd. Pentru a face asta, ar trebui sÄ poČi fi ĂŽnČeles, sÄ ai de cÄtre cine. Vociferarea nu va aduce decĂŽt Či mai multÄ frustrare Či rebeliune. De aceea este nevoie de o revoluČie prietenoasÄ, nu doar ĂŽn sistemul educaČional romĂŽnesc, ci Či ĂŽn educarea maselor, efectiv. Eu aČ ĂŽndrÄzni sÄ o numesc O REVOLUČIE TÄCUTÄ. A QUIET REVOLUTION, ĂŽntocmai celei simČite de finlandezi cĂŽnd s-au aflat sub dominaČie strÄinÄ, dar au rÄzbit. Cu SISU.
Disclaimer: acest text nu se doreČte a fi o ĂŽncercare de denigrare a Romaniei. SÄ nu uitÄm cÄ Čara noastrÄ nu este formatÄ doar de oamenii din ea, ci Či din frumuseČi, fie ele locuri, peisaje anume care nu pot decĂŽt sÄ ne facÄ cinste. Mai mult, nu toČi oamenii sunt la fel. Din fericire, simt cÄ Romania ĂŽncÄ mai are oameni frumoČi la suflet Či la caracter, oameni educaČi, cinstiČi Či puternici. De asemenea, acest text reflectÄ doar trÄirile mele Či nu pretind ca fiecare cititor sÄ simtÄ la fel. Ăn acelaČi timp, postarea nu se vrea a fi un text arogant, din care sÄ reiasÄ cÄ autorul este perfect, ĂŽn timp ce toČi ceilalČi nu sunt ĂŽn regulÄ. Nu. Autorul ĂŽnvaČÄ despre sine chiar ĂŽn timp ce scrie. Či dacÄ e ok, lucreazÄ la propriile-i slÄbiciuni pe parcurs. Asta intenČionez…